Schimbarea de ștafetă

Cum poate un regim detestat și detestabil să se reproducă? Simplu! Schimbând garnitura! Este suficient? Probabil că nu, dacă nu o face să pară convingătoare.

Cum se poate rezolva această uriașă problemă? Construind o schemă simplă și folosind, în mare măsură, materialul clientului. Toată lumea personalizează, identificând sistemul de putere cu Băsescu. Deci, jos Băsescu! Greșit și superficial. Băsescu este doar o piesă pe tabla de șah. O piesă importantă, poate chiar o regină, dar până la urmă rămâne o piesă. Important este jocul, care trebuie să continue și partida să fie câștigată. Cu orice preț!

Sacrifici regina (Băsescu) și transformi un pion (Ungureanu) în regină. Esențial este ca sistemul să-l accepte și să-l investească cu acest rol. Condiția? Aceeași din 90 și până în prezent.

Să fie o ”emanație” a acestuia și să garanteze interesele pe termen lung ale suprastructurii politico-econmice. Falimentul regimului Băsescu a generat, din fericire, o mare problemă de legitimitate pentru toți cei care au susținut, în mod direct, vechiul regim. Noul regim Ungureanu are, vital, nevoie de legitimitate. Cum? Preluând mesajul opoziției sau al protestatarilor. Deci, jos Băsescu!

Aici intervine rolul domnului președinte Ponta, care primește misiunea, nobilă, de a valida persoana succesorului. Vezi discursul liderului opoziției la investirea ”domnului prim-ministru desemnat”. Problema? Domnul Ponta n-a reușit să facă decât jumătate din sarcină. A adus în sprijin, deocamdată, doar PSD-ul. De aici și reproșul ”domnului prim-ministru desemnat”. Unde este PNL-ul?! Păi, PNL-ul trebuie, probabil, să rezolve cazul Antonescu. De-abia atunci, sistemul poate respira ușurat și să exclame: ”Jos Băsescu!”

Ce ziceți de următoarea propunere ”intelectuală”: MRU – președinte, Ponta – prim-ministru??